marți, 25 decembrie 2012

Chiar pierd Craciunul?

Ma tot gandesc in ultima vreme: lumea din jur mai stie oare ce semnifica sarbatoarea Craciunului? Sau toti sunt luati de valul publicitar, consumerist care ne acapareaza incepand de la sfarsitul lunii octombrie?
In aceasta atmosfera impusa de comersanti si media, mai avem disponibilitatea sa primim aceasta sfanta sarbatoare in sufletul nostru? Completarea (ca sa nu spun "bomboana pe coliva") este chiar preotul care vine acasa pentru o sfintire a casei (?), calca pe pragul gata curatat si se baga in seama pentru bani. Nu lasa nimic spiritual in urma sa, doar gustul amar: uite-l si pe asta ... Ma intreb: chiar nu simte dezamagirea enoriasilor? Macar a mea, cand inchid usa in urma lui ...
Si atunci, cum sa ai starea necesara pentru aceasta minunata sarbatoare crestina? Cum sa te izolezi de toate prostiile din jur, de tot spamul spiritual, de asa zisii propovaduitori ai religiei si sa poti simti cum se cuvine sfanta sarbatoare a nasterii Domnului Iisus?
Despre media nu vreau sa pomenesc, televiziunile sunt pe lista mea neagra de prea multa vreme. Aceleasi cantece, aceleasi filme, aceleasi stupizenii de emisiuni comerciale cu craciunite dezgolindu-si posteriorul si decolteul.
Mai poti gasi in lumea virtuala lucruri deosebite facute de oameni deosebiti, cu suflet si cultura. Mai poti citi o carte care sa iti unga inima. Mai poti merge la un concert, nu neaparat de colinde, care sa te implineasca spiritual. Mai poti merge la o slujba a unui preot cu har. Mai poti simti Craciunul daca te inconjori acasa de cei dragi, de muzica draga tie, facand o atmosfera care sa te bucure, fara kitsch-uri, fara chestii comerciale, fara excese.
Inca mai poti face aceste lucruri.
Ma simt ca si cum m-as afunda intr-o mlastina si de la an la an de abia mai pot respira. De abia mai pot gasi o pretioasa gura de oxigen. Asa am ajuns sa nu mai fiu entuziasmata de sarbatorile de iarna, desi sunt inconjurata de copii care ma incarca cu energie pozitiva. Zilele de sarbatoare au ajuns o lupta dintre consumerism si prost gust pe de o parte si spiritualitate de cealalta parte. Eu tin partea celei din urma. Daca am face front comun, am reusi sa cream o insula spirituala, unde sa inflorim ca o minunata Craciunita, nu sa ne ofilim, sufocati.
M-as bucura tare mult daca citind aceste randuri veti lasa un comentariu, de bine sau de rau, dar as vrea sa stiu daca sunt singura care simt asa, ca pierd Craciunul.
Craciun adevarat fericit tuturor!

4 comentarii:

  1. Draga mea, Craciunul inseamna pentru marea majoritatea doar traditie, dar adevarata sarbatoare si bucurie este nasterea celui care a murit pentru ca noi sa ne trezim si sa credem ca Tatal este unul si acelasi pentru toata lumea...buni rai avem acelasi atta care ne iubeste necondititonat...aceasta este adevarata sarbatoare. Si da simt ca si tine dar nu de acum ci dintotdeauna. PEntru mine dintotdeauna bucuria craciunului a fost faptul ca am stat cu familia mea si ne-am bucurat unii de ceilalti...restul este ori comert ori spiritualitate....una din ele domina din ce in ce mai mult desi din ce in ce mai mult oameni de pe planeta sa intorc la spirtualitate.......avem un an la dispozitie sa vedem ce va fi!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, traditie, dar traditia se disipa an dupa an din pacate. Iar esenta se dilueaza. Asa simt eu.

      Ștergere
  2. cu toate ca ai perfecta dreptate in ceea ce zici, dupa parerea mea Craciunul inseamna mai mult o stare de spirit proprie, care nu tine cont efectiv de traditii. Bine, o stare de spirit alimentata de cadouri :) dar o stare de spirit. Mie nu trebuie sa-mi sfinteasca preotii casa (nici nu ii primesc, deoarece cred ce e mai rau despre ei, dar asta e o parere personala) ca sa simt Craciunul, la televizor nu ma mai uit de aproape 2 ani, ca de prosti am parte zilnic, nu mai trebuie sa-i vad si la tv, carti care sa-mi alimenteze sufletul citesc non-stop, asa incat eu prefer sa personalizez perioada Craciunului si ceea ce inseamna ea exact pentru familia mea si sufletele noastre. Toata casa e decorata chiar de la inceputul lui decembrie, avem chiar 2 brazi, unul in sufragerie si unul in dormitor, portocale peste tot (chiar si in toiul verii, daca miros o portocala ma duce cu gandul la Craciun), colinde in surdina, ambalaje de la bomboanele cu care impodobim brazii care nu rezista mai mult de 2-3 zile raspandite prin toata casa, sarmale si cozonaci din belsug, doi catei ametiti care parca simt si ei ca e o perioada speciala si uite asa este casa noastra de la inceputul lui decembrie si pana pe la jumatatea lunii ianuarie.

    RăspundețiȘtergere
  3. Sunt de acord cu tine, dar ce facem noi este o izolare. Izolare care incepe prin a nu mai urmari tv, prin a nu mai avea de a face cu preotii, etc. Izolare care inseamna eu cu ai mei in casa mea. In plus, traim, chiar daca izolati, intr-o lume care ne intoxica. Sigur ca fiecare incearca sa-si traiasca Craciunul, dar lumea exterioara e din ce in ce mai agresiva si daca iesi din cercul tau, imediat pune gheara pe tine, pe sufletul tau.
    Asta pt ca suntem noi fete sensibile ... :))

    RăspundețiȘtergere