vineri, 1 martie 2013

Exista speranta

Speranta, flacara ce ne conduce prin viata.
Uneori poate fi o luminita, alteori o faclie. Nu conteaza cat e de mare, ci doar sa existe.
Este ca un far pentru navigatori. Te ghideaza chiar si cand nu mai ai busola. Cand ai pierdut-o orbecaind prin viata incercand sa atingi idealul.
Se pare ca speranta este scanteia care aprinde motorul vietii.
Poate de aceea, cei ce renunta a mai naviga sunt cei ce nu mai vad faclia, nici macar luminita. Motorul lor se opreste, scanteia nu mai exista pentru a porni motorul. Si atunci pleca lasand in urma  lor durere, intrebari fara raspuns, regrete.
De unde poate reapare scanteia dupa ce a disparut? Numai din inima, ea are puterea sa nasca o mica dar puternica scanteie. Si pe masura ce motorul porneste si faci pasi prin viata, este posibil ca scanteia sa devina o luminita sau chiar, cu greu, muncind, o faclie. Speranta renaste si noi o data cu ea! Un fel de pasare Phoenix.
Iti poate reda cineva speranta? Da, daca esti norocos, daca esti binecuvantat sa ai alaturi o persoana daruita de Dumnezeu cu harul sperantei. O persoana care sa-ti daruiasca increderea ca acolo undeva te asteapta fericirea, implinirea, bucuria.
Daca nu exista langa tine persoana cu harul sperantei? Exista Dumnezeu. El ne aduce pe pamant cu un scop, cu o menire. De aceea ne da si speranta pentru a ne gasi menirea. Si pentru a ne duce la bun sfarsit misiunea. Depinde numai de noi daca ne indeplinim rolul constiincios sau daca il abandonam. 
Sperante, de multe ori desarte, dar sperante ...

Multumesc, A! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu