De curand am participat la un seminat de hipnoza si regresie in trecute vieti.
Am venit plina de interes, curiozitate si am plecat cu credinta ca da, asa se pot explica multe atitudini, relatii, comportamente, sentimente ale noastre din prezenta viata, aparent inexplicabile.
Propunandu-ti sa afli ce te mana sa stai intr-o relatie toxica, ce te indeamna pe drumul nesatului de bani, de ce esti nelinistit la intalnirea unei anumite persoane, vei avea raspunsul; el va permite reevaluarea problemei din alta perspectiva si incet-incet va duce la rezolvarea ei.
Pare un scenariu SF? M-am convertit la budism? Nu. Dar as fi de acuzat? E rau daca macar o perioada imbratisez budismul avand in schimb raspunsuri la intrebari care imi macina mintea, care imi mana pasii pe un anume drum? Eu spun ca nu.
Regresia consta in depasirea barierei amintirilor, aducerea in memoria actuala a amintirilor demult apuse, ascunse in subconstient. Nu inseamna o calatorie in trecut, retrairea vietii respective.
Regresia in vieti anterioare poate fi privita ca o metoda terapeutica. Nu vad decat o conditie: sa ai incredere in terapeut. Insa esential este sa-ti doresti cu tot dinadinsul sa afli raspunsul si chiar sa vrei sa schimbi lucrul care te deranjeaza in prezent.
Exista un aspect pe care trebuie sa ti-l asumi facand o astfel de regresie: sa poti trai apoi cu amintirile desteptate, fie ca sunt vesele, fie ca sunt triste, fie ca-ti revezi momentele fericite, fie ca iti revezi moartea.
Tentant? Pentru unii da, pentru altii, nu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu