Vesnica tinerete

"You are never too old to set another goal or to dream a new dream..." - C.S. Lewis
"Niciodata nu esti prea batran pentru a avea un nou scop sau pentru a visa la un nou vis..."

Sa fie aceasta incurajarea pentru ziua in care implinesc 47 de ani? Da, asa am hotarat.

Nu simt acesti ani, nu-i arat (zice lumea), deci nu-i am. Decat in acte, ceea ce nu conteaza.

Probabil ca daca voi muri la 80 de ani si atunci ma voi simti tanara. Este aceasta o lipsa de realism? Sau este vorba de optimism? Sau, pur si simplu, este vorba de un suflet tanar, vesnic tanar?
Veti spune ca modestia m-a ocolit. Dar sunt doar realista. 

Sa ai vesnic un suflet tanar te face sa fii vesnic tanar. Sa iubesti, sa ai teluri in viata, sa vezi mai mult decat rautatea lumii, sa adori  un fluture, o pasare, sa adori muzica si cartile, sa traiesti cu zambetul pe buze si sa te impaci cu tine insati, sa te iubesti pana la adoratie, sa crezi in tine si in Dumnezeu, sa intelegi ca ai venit pe lumea asta urata/frumoasa (dupa cum o considera fiecare, depinde in ce moment) cu un scop, sa te hranesti cu zambetul celor de langa tine, sa plangi cu ei, dar sa ii si faci sa rada, sa traiesti mai presus de regulile societatii, sa iei doar ce-i bun din  tot ce iti ofera viata, sa intelegi ca fericirea este la indemana ta si mai sunt atat de multe "sa..." incat e imposibil sa nu ne regasim cu totii macar in parte in ele.

Niciodata nu e tarziu sa avem un scop, un vis. Cui nu-i place sa viseze? Acela va imbatrani prematur. A visa inseamna a-ti face deja un plan, un scop, a avea pentru ce trai. Visul iti ofera o perspectiva, nu conteaza cat timp mai ai, conteaza ca ai pentru ce trai. Nu e prea tarziu pentru a visa nici la 80 de ani, nici la 90. In loc de a visa ce ai putea face? Sa te gandesti: "Oare o fi ultima mea zi? M-am trezit pentru ultima oara?" Sa fii trist si suparat pe toti si pe toate, cand poti trai frumos, cu zambetul pe buze si visul in buzunar! Nu putem acuza pe nimeni pentru viata noastra. O traim asa cum ne-am programat-o constient si inconstient.
Si totul pleaca de la cat de mult ne iubim. Daca ne iubim mult, inseamna ca ne vom oferi tot ce-i mai frumos, daca nu, nu.
Visul si speranta sunt ingredientele de succes ale unei vieti frumoase, vesele, optimiste! 

Neasteptata iubire

,,A întâlni iubirea fără a o căuta este singura cale de a o găsi: a ajunge la ea pe neaşteptate şi nu ca rezultat al unor sforţări sau al unor experienţe.''- Krishnamurti

Sa apara iubirea in viata ta este un eveniment de nepretuit, mult dorit si asteptat. 

Atunci cand am dorit sa adaug o imagine, in mod involuntar am ales doua inimi pereche. Asta pentru ca in mod inconstient pentru mine iubirea inseamna doi. Desi...

Desi uneori inseamna doar unul singur, indragostit pana peste cap, iar celalalt indiferent sau cel mult magulit de asemenea iubire. Sau, mai rau, poate folosi iubirea ta, speculand-o. Acea iubire neimpartasita este cel mai greu de indurat. "A indura iubire!" N-as fi crezut ca e posibil, dar, din pacate, este.

Sa iubesti cu toata inima, sa respiri pentru iubitul tau, sa-i acorzi lui fiecare gand al tau zi si noapte, sa razi si sa plangi gandindu-te la el... Toate acestea sunt trairi exceptionale, insa firea umana asteapta recunoastere, reciprocitate. Cand acestea nu vin, se naste suferinta. Iar pe masura ce timpul trece, ea se inteteste. Pana cand? Pana la limita suportabilului, uneori cel ce iubeste clacheaza. Intr-o forma sau alta. Sau, in cazul in care depaseste momentul de maxima suferinta, ramane marcat in suflet pentru totdeauna. Iar totdeauna trebuie inteles ca atare, nu inseamna pana la moarte, ci si dupa.

Cel marcat de neiubire trece prin viata, apoi, cu un zambet amar pe buze si cu inima de cele mai multe ori impietrita. Doar intr-un colt al ei zace pentru totdeauna acea iubire neimpartasita. Poate parea paradoxal, dar acea mica si ascunsa comoara da energia necesara inaintarii pe drumul intortocheat si neasteptat al vietii. 

Asa cum a fost, neimplinita, iubirea da energia necesara inaintarii pe drumul vietii.
Nu cred ca exista om pe aceasta lume care sa nu fi trait o astfel de experienta. Insa, ce este mai important: nu trebuie considerata un esec, o ratare, ci o implinire. Iubirea ne este data de Dumnezeu, este divina, de aceea ea nu trebuie hulita, chiar daca este neimplinita. Multi care ies din astfel de experiente sunt cu sufletul acrit, bolnav si-si propun sa ocoleasca iubirea de aici inainte. Fundamental gresit!
Iubirea traita a fost o binecuvantare, doar stim ca este o pasare rara ce poposeste rareori in viata noastra, si atunci, doar cu voia Lui. Iubirea aduce momente atat de frumoase, emotii atat de minunate, indiferent de varsta. Poate mai tarziu traim mai intens aceste momente. De aceea este pacat sa refuzi ideea de a mai primi iubirea in viata ta.

Priviti inapoi cu dragoste, cu zambetul pe buze, retraiti momentele unice, minunate, binecuvantate si viata va fi mai roz, mai buna, mai blanda si mai fericita!

Probabil ca va intrebati ce legatura este intre iubirea neasteptata si cea neimplinita. Pai dupa o iubire neimplinita, in mod neasteptat poate aparea o alta iubire. Pe care o vom primi cu tot sufletul, o vom ocroti si creste cu drag. Insa iubirea apare doar daca nu o cauti cu infrigurare, cu obstinatie. Si e bine ca se intampla asa. Pentru ca atunci cand o intalnesti, are un gust mult mai dulce si o aroma imbatatoare. Tocmai pentru ca este neasteptata...

http://www.youtube.com/watch?v=9TP2GUkKGFQ&list=PLKuaSAtq6dT6m4uHmjbKJ208tNIAjC79M