sâmbătă, 22 martie 2014

Salvatori, aproape agresori


Salvatorii vin pe aceasta lume cu sufletul deschis catre ceilalti. Ei au nevoie de ceilalti pentru a-si duce misiunea la bun sfarsit. Misiunea de salvare.
Minunat! Maret! Dar...
Dar cu ce pret? Pentru ei, pentru "ceilalti"?

Salvatorii isi asuma pretul pe care il platesc pentru a juca acest rol. Uneori nu e mic acest pret, poate viata de familie, poate traume care le sfasie si lor sufletul. Insa considera misiunea de salvare mai presus de propria lor persoana. Din nefericire sau din fericire? Depinde din ce unghi privesti: din afara seamana a nefericire, din perspectiva lor seamana a fericire pentru ca ei astfel isi indeplinesc dorinta si isi simt sufletul implinit si linistit.

"Ceilalti" platesc si ei pentru ca sunt salvati. Uneori sunt scosi cu forta din confortul lor si sunt trecuti pe partea cealalta... 
Pentru a nu depasi limitele si a nu incalca intimitatea celorlalti, este bine ca salvatorii sa dea dovada de tact si intelegere, de empatie si sa apese pe frana cand dorinta de a salva ii poarta cu viteza nebuna.

Exista situatii in care salvatorul, plecand de la un crampei de idee, imagineaza un scenariu terifiant in care eroul principal este "victima". Si, plin de bune intentii, isi sufleca manecile si trece la treaba. Se apropie de "victima" oferindu-si serviciile. "Victima" se simte stanjenita, da, poate are problema respectiva, insa nu doreste ajutor, poate nu este momentul, poate doare prea mult acum si nu poate suporta o interventie, mai ales din partea unui salvator cu care el nu este tocmai compatibil. 
Sau poate "victima" nici nu are vreo problema, insa salvatorul are o asa mare nevoie de a salva, incat nu mai conteaza ca nu are obiectul muncii, el trebuie sa actioneze.

Si asa strabate bariera zonei de confort a "victimei", agresand-o si transformandu-se din salvator in agresor. Tot acest proces este transparent pentru salvator, el chiar nu intelege situatia creata, simtindu-se ofensat pentru ca "victima" ii refuza ajutorul.

Astfel, se demonstreaza inca o data ca drumul spre iad este pavat cu bune intentii.

Cum pot evita salvatorii astfel de agresiuni? Simplu: venind in ajutor cand li se cere sau intanzand o mana simplu, elegant, fara a intra cu bocancii...

Deci, salvatori, atentie la bariera! Este invizibila, insa se simte cu inima...

sâmbătă, 8 martie 2014

Minunea de a fi femeie


Sunt femeie si sunt fericita ca sunt.
As vrea ca toate femeile sa se simta minunat in pielea si conditia lor de femeie. Caci este o binecuvantare sa fii femeie: calda, sensibila, iubitoare, grijulie si inca multe alte calitati pe care bunul Dumnezeu ni le-a daruit in netarmurita Lui darnicie.
Calitati pe care le punem in slujba celor ce ne inconjoara: parinti, soti, copii, prieteni, colegi. In fiecare zi, femeia intruchipeaza o multitudine de roluri si in fiecare cauta sa dea tot ce-i mai bun.
De aceea femeia trebuie iubita si apreciata, ea este prezenta in viata tuturor celor ce au nevoie de ea. De abia dupa ce pierzi o femeie, realizezi ca, desi avea si ea momente mai putin bune, totusi insemna o mare parte din viata ta.
Ce este femeia? O fiinta sensibila, iubitoare, intelegatoare, calda si zambitoare, neaparat zambitoare. Caci zambetul purtat pe buze de o femeie este cel mai frumos accesoriu.
Dar, ca orice fiinta cu un psihic normal, femeia poate fi si mai putin sensibila, iubitoare, intelegatoare, calda si zambitoare. Atunci ea trebuie inteleasa si acompaniata in starea ei catre zona pozitiva a vietii. Uneori are nevoie de liniste si singuratate, alteori, dimpotriva, asteapta un suflet cald langa ea. De multe ori primeste un obiect, cadou, bijuterie, dar pentru ea ar fi suficienta o prezenta calda.
Femeia din zilele noastre este o eroina minunata, o fiinta adaptata perfect vietii stresante pe care o traim. Fiica, sotie, uneori mama, angajata sau antreprenoare, ea alearga prin viata cot la cot cu barbatul, bifand sarcina dupa sarcina.
O zi pe an i-a fost consacrata. Eu cred ca o merita. Aprecierea barbatului este un gest foarte frumos, elegant, gentil. Amandoi se simt special: ea ca primeste, el ca daruieste. Armonie perfecta! Insa arta este de a mentine aceasta stare in fiecare zi, fie ca e mai buna, fie ca e mai rea. Iubirea, intelegerea, respectul si aprecierea, ingredientele vietii frumoase. Depinde de amandoi pentru a le avea si pastra.
Da, sunt femeie si sunt fericita ca sunt.

joi, 6 martie 2014

Martisorul discriminativ

Nu este fictiune, ci este un fapt real trait de mine si colegele mele.
Fapt care m-a pus pe ganduri, ajungand la concluzia ca societatea se degradeaza, producand anomalii umane.
Ce stim noi despre martisor? Ca este un omagiu adus femeii: femeia mama, femeia sotie, femeia sora, femeia iubita, femeia colega, femeia partenera, femeia profesor, femeia doctor si inca multor altor roluri de femeie pe care fiecare reprezentanta a sexului frumos il intruchipeaza.
Cu ocazia martisorului se fac cadouri sub forma de martisor, flori, bomboane, alte mici atentii si, de multe ori, bani, pentru ca femeia sa-si faca o mica placere.
A fost vreodata contestat martisorul? Oare in vremea comunismului? Oare in vremea democratiei? Nu, va spune cineva care a trait in ambele regimuri politice. A fost blamat de vreo orientare religioasa? Nu am auzit asa ceva. A fost interzis prin vreo lege? Nici asta nu s-a intamplat.
Atunci? Care este motivatia articolului de fata?
Simplu: in zilele noastre, intr-o intreprindere romaneasca (nu dau nume) o mana de 4-5 barbati revolutionari au iscat un adevarat scandal pornind de la intentia sindicatului de a oferi o mica suma de bani (nu conteaza cat de mica) fiecarei femei angajate acolo. In semn de pretuire pentru femeia colega, femeia subalterna, femeia manager.
Cuiul a fost: de ce sa primeasca femeile bani si barbatii nu? Discriminare! Si s-a discutat ore intregi, s-au adus argumente pro si contra, s-au nascut antipatii. In final, ratiunea si bunul simt au invins: martisorul a fost oferit.
Consecintele nu s-au lasat asteptate: revolutionarii nu mai saluta femeile, ies din sindicat, ameninta cu avocati pe motiv de discriminare.
Bravo! Frumos! Felicitari!
Oare ce fel de mame or avea revolutionarii? Ce fel de sotii ii asteapta acasa? Oare au primit un martisor de la barbatii revolutionari?
Trecand in rolul de mama nu pot sa nu ma intreb: oare unde poti gresi in educatia unui baiat pentru a da nastere unei astfel de anomalii? Ce nu i-ai oferit? Ce a determinat lipsa de sensibilitate si haul iscat in inima lor? Cata ura si cata frustrare au acesti barbati adunate in sufletele lor mici si necajite? Cum se mai pot ei uita in ochii colegelor lor? Cum mai pot lucra in echipa cu ele? Dar ce fel de copii cresc si educa acesti barbati?
M-as bucura daca cineva intr-un comentariu m-ar ajuta sa inteleg psihologia barbatului frustrat de martisorul financiar.
Iar lor le doresc sa evolueze spiritual astfel incat sa inteleaga grotescul situatiei create. Si sa se rusineze de ce au facut. Atunci fiecare colega ii va ierta si le va accepta ratacirea. Garantez eu!

duminică, 2 martie 2014

Picaturi de femeie


Femeia este minunea lasata de Dumnezeu pe pamant. El a compus-o dintr-o multime de picaturi, unicitatea ei fiind data de combinatia acestora in jurul inimii sale. 
La inceputurile omenirii, femeia avea cateva roluri: fiica, sotie, mama, bunica, gospodina, agricultor, chiar si vanator, uneori preoteasa.
Pe masura ce omenirea a evoluat, relatiile sociale s-au inmultit, rolurile femeii s-au inmultit si ele, ajungand in zilele noastre la o multime considerabila: fiica, sotie, mama, bunica, angajata/patroana/pensionara, colega, prietena, iubita, sefa/subalterna, vecina...
In aliajul numit femeie, fiecare picatura/rol are ponderea sa, mai mare sau mai mica, determinand portretul femeii: femeia gospodina (ea plus casa si familia ei), femeia de cariera (ea plus cariera ei), femeia gospodina si de cariera (ea plus casa, familia si cariera ei).
Femeia a avut ambitia de a fi egala barbatului. Ambitie laudabila, insa platita cu multa truda, caci pe langa rolul ei de mama si sotie si-a luat in spate povara unui serviciu si a responsabilitatilor lui. Astfel, timpul sau liber a scazut proportional cu sarcinile sale. Insa ea face slalom prin viata si bifeaza toate sarcinile impuse de rolurile sale, neuitandu-se pe sine. Apare ingrijita astfel incat cei de langa ea sa fie mandri de sotia, mama, prietena, colega, sefa, vecina, matusa...
Cu atat mai mult iubiti si admirati femeile, caci ele au abilitatea de a impaca rolurile, de a agrega picaturile intr-o minunata, fascinanta, unica maniera!

Iubiti femeile pentru fiecare picatura din ele! Atat!